Incredere. unde?

E atat de 'frumos' cand nu poti avea incredere nici in propria-ti mama, femeia care chipurile ar trebui sa-ti fie cel mai bun prieten. E 'frumos' cand esti controlata de ea pana si in telefon, pe strada, oriunde. Atunci cand pur si simplu nu o intereseaza daca tu ai alt punct de vedere, sau o explicatie la ceea ce s-a intamplat si o tine doar pe a ei, ea stie tot, ea face tot, ea e tot ce conteaza. E grijulie ? Ok, toate mamele sunt asa .. dar am si eu o viata in propriile mele maini si pot judeca ce e bine pentru mine si ce nu, chiar daca gresesc. Eu stiu cel mai bine ce vreau , nu ea si nimeni altcineva.
De ce atunci cand simt ca pot avea incredere in ea, fac cea mai mare greseala?
Pentru ce imi cere sa nu ma feresc de ea, atat timp cat ea stie ca greseste?
Oare ma simte in siguranta daca ma controleaza si stie tot?
Ce castiga din toate astea? Nu o inteleg.
De ce are ceva impotriva tuturor prietenelor mele (pe care le-a vazut de N ori)? Am dreptul sa aleg cu cine umblu atat timp cat nu aduc necazuri acasa si nu are de ce sa ii fie rusine cu mine.
De ce nu poate intelege lucrurile astea? Raspuns: pentru ca nu ma asculta niciodata? Probabil.
Sincer, mi-am pierdut increderea in a mea mama de mult. Si nu .. nu-i nimic, am invatat sa tin in mine anumite lucruri.