Fotografia mea
Când nu mai aveam nimic de pierdut, am primit totul. Când am încetat a fi cine eram, m-am regăsit pe mine însămi.

duminică, 9 octombrie 2011

Schimbare

Toata lumea imi spune: " Daca te-ai bagat in asta, fa-o pana la capat! Nu renunta! " Iar apoi tot ei spun: " Eu nu inteleg de ce iti pasa ? Nu mai accepta asta .. nu vezi ca face ce vrea din tine? " Eu ce ar trebui sa fac ? Sunt impinsa catre niste chestii pentru ca mai apoi sa fiu judecata. Cum vine asta ?

Zilele astea mi'am dat seama ca nu mai sunt Iulia care eram .. cea indiferenta si careia nu-i pasa de ce spune lumea. Nu mai pot sa trec usor peste anumite lucruri(minore, uneori), pun prea mult suflet unde nu trebuie si am asteptari prea mari de la cine nu trebuie.

"Ce as vrea sa fiu asa tare ca tine", "Cum poti sa fi asa indiferenta?", "Ce m'as face fara cineva ca tine?" .. intrebari care, din pacate, nu mai sunt valabile in momentul de fata pentru mine. Imi dezamagesc prietenii doar pentru simplu fapt ca nu mai sunt cea care eram, ei asteptand mai mult de la mine. Incep sa ma supar pentru lucruri care inainte nu aveau nici o importanta pentru mine, am nevoie de prea multa atentie si am o stare proasta de care nu pot sa scap.

Un comentariu:

Kali spunea...

Si eu ma regasesc in ultimul alineat de la tine.Vreau in schimb sa cred ca am un motiv foarte intemeiat ptr starea asta proasta.